FLUTURAȘI DE PRIMĂVARĂ DE LA PRIMARUL MEZZO PENTRU SLĂTINENI: REALIZĂRI ÎN PREGĂTIRE, PROMISIUNI ÎN… AȘTEPTARE!

În Slatina au apărut… fluturașii. Îi împarte din mană-n ușă chiar primarul Mezzo. Nu, nu e campanie electorală, ultima rundă de promisiuni, afișe și lozinci tocmai s-a încheiat (să sperăm definitiv). Edilul spune că ceea ce vedem acum e doar „respectarea unei promisiuni”: aceea de a nu dispărea în ceață după alegeri și de a menține contactul cu cetățeanul, nu doar o dată la patru ani. Într-o societate normală, funcțională, a fi printre oameni, a da socoteală și a menține un dialog constant ar trebui să fie la fel de normală și nu excepție din care să-ti faci titlu de glorie. Dar pentru că „normalitatea” e încă pe drum – pare chiar să fi pierdut trenul pe alocuri – astfel de gesturi sunt totuși de salutat dar, în aceși timp sau poate chiar mai mult(n.n. decât de salutat) de analizat atent.

Dăm socoteală… de ce? Fluturașul – rebotezat „raport de activitate al primelor șase luni de mandat, o dare de seamă publică”, soi de „uite ce am reușit și ce vrem să mai facem”(n.n. în asentimentul primarului care obișnuiește „să traducă” inclusiv propriile mesaje pentru… „vulnerabil”). O inițiativă interesantă, dar care vine într-un context ce ridică mai multe întrebări decât oferă răspunsuri. Să nu uităm că însuși primarul, la o întâlnire recentă pe Esplanadă, își exprima îngrijorarea că s-ar putea să nu prindă al doilea mandat. Sinceritate rară sau mesaj subtil? Poate puțin din ambele. Ce e cert, însă, e că gradul de nemulțumire în rândul cetățenilor nu e chiar de ignorat. Iar „mișcarea” cu fluturașii ar putea fi nu doar o expresie a deschiderii promise, ci și o tentativă de reechilibrare a imaginii, de recâștigare a unui capital de încredere care a început să scârțâie.

Revenind la… să-i zicem bilanț de etapă poate fi sintetizat la locuri de joacă și… dorințe. La o primă lectură, „realizările” prezentate în raport sunt puține, modeste și, cel mai adesea, semnate de altcineva. Directorul de la DUS pare să fi dus, la propriu, greul acestui început de mandat. Locuri de joacă modernizate, spații verzi reamenajate, ceva băncuțe și o vopsea(mediteraneană…)nouă pe ici-colo. Lucruri utile, fără îndoială, dar care țin mai de grabă de gestiune cotidiană decât de viziune administrativă. Când vine vorba de infrastructură – străzi, reabilitări, proiecte mari – lucrurile se complică.

Actuala administrație nu le poate revendica, le poate trece cel mult la rubrica „am semnat de primire”, fiind deja „pe țeavă” din mandatele anterioare, în licitație sau deja contractate prin fonduri europene. În dreptul lor, apare mențiunea: „în pregătire” – adică, în traducere liberă, documentație, hârtii, dosare. Cu puțin noroc, poate peste un mandat sau două le vedem și implementate. Cele mai ambițioase angajamente de campanie – apă gratuită (5 mc/lună), recâștigarea cimitirului, construirea unui spital municipal – au fost deja expediate în sertarul viitorului- prin apel la… rabdare.

Primarul care, în urmă cu un an, promitea „vom face din prima zi”, ne spune acum că „nu se pot face toate peste noapte”. Un exemplu clar în acest sens este și mult discutatul proiect al lifturilor pentru blocurile vechi, scos de la sertar cu promisiuni noi, dar cu aceeași realitate birocratică de fundal. Deși administrația recunoaște frustrarea locatarilor – oameni care urcă zilnic cinci, șase etaje – explicația rămâne aceeași: „durează”. Șase luni pentru documentație, încă șase luni pentru avize, apoi alte luni bune pentru licitații. Iar până la punerea efectivă în operă, se adună ani. Este, în fond, o altă piesă din același puzzle: intenții declarate, dar fără o strategie clară de accelerare sau asumare fermă.Această discrepanță între promisiunile de campanie și realitatea guvernării este evidentă. Ceea ce „ieri” era garantat „din prima zi de mandat” – cum ar fi cele 5 metri cubi de apă gratuiți lunar, revenirea cimitirului în administrarea municipalității sau construirea unui spital municipal – a devenit acum un soi de vis amânat, dacă nu chiar abandonat. Trecute subtil în planul „mandatului viitor”, aceste promisiuni ajung să pară, în ochii cetățenilor, simple exerciții de imagine electorală. Primarul pare să fi înțeles – sau măcar să fi început să conștientizeze – că încrederea publică se erodează repede atunci când entuziasmul electoral nu este dublat de acțiune concretă. Poate n-a înțeles,atunci, ce înseamnă „ziua întâi”. Sau poate că acum abia realizează cât de lungă e noaptea administrației locale. De aici probabil și schimarea de la candidatul de anul trecut vocal și plin de planuri mărețe la primarul de azi, tot vocal dar oarecum defensiv și prins între explicații care ce să vezi… nu țin loc de rezultate.

Rămâne de văzut dacă acest „contact reluat cu cetățeanul” va deveni o obișnuință sănătoasă sau doar un reflex de… autoapărare. Dacă, peste patru ani, vom vorbi despre un primar care a stat printre oameni sau despre unul care a ieșit „la fluturași” doar când sondajele au început să-l… strângă. Până atunci , dacă nu-i cu supărare, așteptăm totuși poate și niște rezultate mai greu de tipărit, dar mai ușor de simțit în oraș.

–