PROCESUL LUI VÂLCOV SE SUSPENDĂ! DNA CERE SOLUȚIONARE ÎN PROCEDURĂ DE URGENȚĂ!

Completul de 5 judecători de la ICCJ care urma să judece apelul în dosarul în care Vâlcov a fost condamnat pe fond la 8 ani de pușcărie, a decis în majoritate să trimită patru întrebări Curții de Justiție a UE (CJUE), în urma cărora să verifice, printre altele, dacă decizia CCR pe completurile specializate încalcă sau nu o directivă europeană provind combaterea spălării banilor.

”Dispune sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare. În baza art. 267 alin ( 3) TFUE Sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu următoarele întrebări preliminare: 1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, articolul 58 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finan?ării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, articolul 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene din 26 iulie 1995 trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională a României, care să soluţioneze o excepţie procesuală care ar viza o eventuală nelegală compunere a completurilor de judecată, în raport de principiul specializării judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (neprevăzut de Constituţia României) şi să oblige o instanţă de judecată să trimită cauzele, aflate în calea de atac a apelului (devolutivă), spre rejudecare, în primul ciclu procesual la aceeaşi instanţă? 2. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi articolul 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătoreşti a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secţii a instanţei supreme (completuri compuse din judecători în funcţie, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiţia specializării solicitată pentru a promova la secţia penală a instanţei supreme)? 3.Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a instan?ei de contencios constituţional, care interpretează o normă inferioară Constituţiei, de organizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusă în legea internă privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, normă interpretată în mod constant, în acelaşi sens, de o instanţă de judecată timp de 16 ani? 4. Conform articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Principiul liberului acces la justiţie, include specializarea judecătorilor şi înfiinţarea unor completuri specializate la o instanţă supremă? Dispune suspendarea judecării prezentei cauze până la soluţionarea cererii de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Cu recurs în 72 de ore de la pronunţare pe dispoziţia de suspendare a judecăţii. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 octombrie 2019. Cu opinie separată în sensul respingerii sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.”
Avocații inculpaților s-au opus joi acestei cereri. Avocatul Tomescu susţine contrariul. „Nu trimiteți întrebările. Speța nu se referă nemijlocit la aplicarea dreptului UE. Atribuțiile CCR sunt stabilite prin Constituție. Prevederile stabilesc și ca CCR poate constata o stare de fapt existentă. Stabilirea nevoii de rejudecare reprezintă o completare a constatării situației de fapt și nu o ingerință. Faptul că CCR a stabilit în paragrafele motivării că dosarele trebuie casate și rejudecate de alte completuri e o consecință logică a ceea ce s-a constatat fără echivoc. Scopul adresării unei întrebări nu se găsește în cauza noastră„

Avocata Minel Prina: „Puteți reformula întrebările. Decizia CCR a reglementat un conflict între două autorități publice. Acesta a avut ca fundament aplicarea sau nu a articolului privind completurile specializate. Astfel ICCJ a refuzat să folosească acest articol iar puterea legiuitoare a spus că el trebuie folosit. CCR a tranșat această situație discrepantă. Curtea poate impune interpretarea unui text de lege potrivit atribuțiilor sale statuate în Constituție. Acum se vrea să se întrebe dacă CCR are rolul deja amintit ca existent în Constituție. Chiar dacă e un organ din afara puterii judecătorești deciziile acestei instanțe sunt obligatorii și au putere de lege.„

Avocatul Darius Vâlcov: „De acord cu restul avocaților. Această sesizare a CJUE nu trebuie să se manifeste. Problema principală a acestora e una singură. Dacă ÎCCJ poate să înlăture o decizie a CCR. Această este problema ÎCCJ . Dacă e așa, oricât întoarcem întrebările, ele revin în aceeași formă. Daca vrem răspuns la asa ceva inseamna că vrem să modificăm ordinea constituțională și ajungem la situația în care exemplificări putem gândi că Judecătoria Caracal primește o decizie CCR și înlătură efectele ei.”

Avocatul lui Șușală lasă la aprecierea instanței supreme chestiunea privind sesizarea CJUE. Alta a fost însă poziția reprezentantului DNA, acesta fiind de acord cu sesizarea CJUEși mai mult a cerut suspendarea apelului și judecarea cu celeritate a cererii.