Instituții publice au sau nu activitate vizibilă însă se calcă pe picioare când vine vorba de cumpărături. Multe și dese. Valorile sunt mici, nu totul de-o dată pentru că se impune licitație, sau măcar cerere de oferă. Și, ce-i mai bună și mai la îndemână dacă nu achiziția directă, mama profitului garantat!
• Shopping pe bani publici…
Obraz subțire, se știe! Cresc și pretențiile proporțional cu puterea(n.n. puterea funcției, nu puterea de influență). S-au dus vremurile cu ceai la plic. Acu’ se merge pe infuzabil. S-a făcut comanda, urmează livrarea. La pachet și set nou de cești , 12 bucați… adaptabil- merg și pentru servit cafea! Păi dacă Ușurelu a putut să achiziționeze la CAO set de pahare de wisky, de ce n-ar putea și Oprescu să-și schimbe… vesela?
Nu e o avere, dar dacă n-au mai rămas bani din botez, ce să facă, le-a comandat din banii instituției. Adică publici! Probabil pe considerentul că acolo se servește și ceaiul, în instituție. Dacă intrarea în politică nu l-ar fi costat așa scump și dacă și campania de la europarlamentarele din 2009 când l-a pus Toma candidat pe listele PSD ar fi fost mai ieftină, poate ar mai fi rămas câțiva bănuți astfel încât azi să-și permită măcar un set de cești și șapte căni infuzabile. De ce șapte într-o instituție în care numărul angajaților este mult mai mare, nu știm. Posibil să fie pe cap de parlamentar(n.n. 7 la număr și ei!). Că doar nu era să-i pună Oprescu să facă chetă cât timp este buget la județ și chiar unul ”mulțumitor anul acesta”.