APELUL DOSARULUI ÎN CARE VÂLCOV A FOST CONDAMNAT LA 8 ANI CU EXECUTARE – 2 ANI ÎN STAND BY!
S-au scurs deja doi ani de când apelul în dosarul în care Darius Vâlcov a fost condamnat în primă instanță la 8 ani de închisoare cu executare se află în stand by. Fostul primar al Slatinei a fost trimis în judecată în anul 2015, de către procurorii DNA, fiind acuzat de trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile iar pe 8 februarie 2018, a venit prima decizie a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie (fond) de condamnare cu executare. În aprilie 2019 a avut loc prima ședință de judecată în apelul declarat atât de inculpați dar și de procurorii anticorupție pentru ca în octombrie procesul să fie suspendat după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a ridicat, din oficiu, problema sesizării Curții Europene cu 4 întrebări privind decizia CCR din 3 iulie 2019 care a stabilit că există un conflict între Parlament și ÎCCJ și a anunțat că vor fi rejudecate dosarele de la Înalta Curte, soluţionate în prima instanţă înaintea deciziei ÎCCJ din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive.
După mai multe termene stabilite pentru dezbatere și amânate în contextul pandemiei de Covid-19, la începutul acestui an avocatul general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), Michal Bobek a prezentat concluziile sale cu privire la sesizarea ICCJ, susținând că au fost considerate greşit nelegal constituite de Curtea Constituţională a României (CCR), Completurile de trei judecători ale instanţei supreme naţionale pentru motivul că nu sunt specializate în materie de corupţie. Bobek a propus Curţii să declare că „articolul 325 alineatul (1) TFUE se opune unei decizii a unei curţi constituţionale naţionale, precum Decizia nr. 417/2019, prin care se constată nelegalitatea compunerii completurilor de judecată ale instanţei supreme naţionale care se pronunţă în primă instanţă asupra unor infracţiuni de corupţie pentru motivul că aceste completuri nu sunt specializate în materie de corupţie, deşi judecătorilor care fac parte din completurile menţionate le-a fost recunoscută specializarea necesară„. Concluziile avocatului general al CJUE nu au un caracter obligatoriu, dar sunt de regulă respectate de către CJUE.
Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene urmează să fie luată la o dată ulterioară care până acum nu a fost încă stabilită şi va avea un caracter obligatoriu pentru instanţele din România, pentru că dreptul european are întâietate în faţa celui naţional.
Dacă la nivelul lunii martie 2024 nu va exista o decizie definitivă în acest dosar apărătorii inculpaților vor face trimitere la prescripția faptelor.